INFLPR a solicitat Agerpres, Federaţiei Sindicale Hermes şi Sindicatului Radiaţia drept la replică la Comunicatul Federaţiei Sindicale Hermes.

Menţionăm că Agerpres a publicat dreptul la replică solicitat (ataşăm solicitarea transmisă Agerpres) la adresa https://www.agerpres.ro/comunicate/2020/03/04/institutul-national-de-cercetare-dezvoltare-pentru-fizica-laserilor-plasmei-si-radiatiilor-drept-la-replica-la-comunicatul-federatiei-sindicale-hermes–459800. Federaţia Sindicală Hermes şi Sindicatul Radiaţia au refuzat să publice dreptul la replică solicitat de INFLPR. Ataşăm solicitarea transmisă celor două Sindicate.

Laboratoarele de analiză morfologică (microtomografie) şi elementală (microXRF) din INFLPR au contribuit la instrumentarea cazului Caracal conform Comunicatului de presă al DIICOT! Mai multe detalii se regăsesc pe site-ul DIICOT şi pe site-ul TVR.

Detalii se regăsesc în pdf-ul ataşat.

Articolul „On the improvement by laser ignition of the performances of a passenger car gasoline engine”, Pavel, N., Chiriac, R., Birtas, A., Draghici, F., & Dinca, M., Optics Express, 27(8), A385, (2019) este prezentat online în Advances in Engineering

Studiul „Effects of local symmetry on upconversion emission mechanisms under pulsed excitation” de Daniel Avram, Claudiu Colbea şi Carmen Tiseanu este promovat pe coperta faţă a jurnalului Journal of Material Chemistry C, vol. 7, issue 44, 2019.

Premiul Nobel în Fizică în acest an a fost acordat pentru „contribuţii la înţelegerea evoluţiei universului şi a poziţiei Pământului în cosmos”; o parte – jumătate din premiu îi revine lui James Peebles „pentru descoperiri teoretice în domeniul cosmologiei”, cealaltă parte – jumătate a fost acordată lui Michel Mayor şi lui Didier Queloz pentru „descoperirea unei exoplanete ce orbitează în jurul unei stele de tipul Soarelui”.

Mai multe detalii pe https://www.nobelprize.org/prizes/physics/2019/press-release/

Mai jos, puteţi urmări un video promoţional despre tehnologia de placare cu laserul şi echipamentele specifice care se află în Laboratorul LaMP din CETAL. Aplicaţiile posibile ale acestei tehnici sunt: creşterea durităţii suprafeţelor pieselor metalice, corectarea geometriei, repararea defectelor, sudarea, imprimarea 3D, alierea in-situ.

Prin aprinderea cu laser se îmbunătățește cantitativ performanța motoarelor pe benzină

Numai prin îmbunătățirea cantitativă a performanțelor (și a costurilor) comparativ cu bujiile electrice (ESP), aprinderea cu laser (LI) a motoarelor pe benzină va fi luată în considerare pentru a fi adoptată de către producătorii majori de automobile. Cercetătorii de la Institutul Național pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației și Renault Technologie Roumanie (Ilfov, România) cât și de la Universitatea Politehnica din București (București, România) au realizat progrese în proiectarea și demonstrarea cuantificabilă a unui sistem LI utilizând fibre optice și bujii cu laser compacte din neodim- și crom-ytriu-aluminiu-granat (Nd:YAG / Cr⁴⁺:YAG).

Un pasaj dintr-un articol al numarului din luna mai al Laser Focus World ce promovează rezultatele raportate de INFLPR, despre laser ignition, publicate în articolul ştiinţific din Opt. Express 27(8), A385-A396 (2019), de către colectivul format din Nicolaie Pavel, Radu Chiriac, Adrian Birtas, Florin Draghici și Mihai Dinca.

Link-urile celor două publicaţii sunt:
– https://www.laserfocusworld.com/home/article/16556331/lasers-in-transpor…
– https://www.osapublishing.org/oe/abstract.cfm?uri=oe-27-8-A385

Ştiaţi că mediul spațial expune astronauții la numeroase surse de stres oxidativ?
Analiza stresului oxidativ prin prelevare de respirație reprezintă o metodologie emergentă care, fiind neinvazivă și rapidă, poate fi ideală și pentru evaluarea etilenei din respirația astronauților.
În prezent, stresul oxidativ la astronauți este evaluat prin măsurarea biomarkerilor din sânge și urină, în timp ce printre abordările de sănătate ale NASA și ESA în cadrul grupului de cercetare LLASEM „Laseri în Ştiinţele Vieţii, Mediu şi Tehnologie”, din Departamentul Laseri, Institutul Naţional pentru Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiei (INFLPR), Dr. Cristina ACHIM, urmăreste alinierea la programele ESA, prin dezvoltarea unui sistem asimilabil pentru investigarea biomarkerilor din respirație eliberați în condiții de stres oxidativ.
Articolul integral, se poate găsi în ediția din aprilie 2019 a revistei Știință & Tehnică nr. 85 la secțiunea: Cercetare.

După 1989, EURATOM este proiectul european cu cea mai mare longevitate în cercetarea românească. Gândit pe termen lung, predictibil, beneficind de finanţare continuă, Programul European de Fuziune este un model de cercetare inteligentă, sustenabilă, care a asigurat dezvoltarea domeniului în ţara noastră, consistent pus în valoare de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației (INFLPR), singurul INCD românesc cu misiune de fuziune.

Specialiştii institutului şi-au asumat de la început statutul şi responsabilitatea de team leader şi au demonstrat că au resursele şi calităţile necesare pentru a fi jucători de top în elita comunităţii europene de fuziune, adăugând pe parcurs noi straturi de competență. La 20 de ani de la debutul programului EURATOM, INFLPR polarizează o expertiză bogată, evoluează pe o suită de nişe ştiinţifice de avangardă şi continuă consolidarea leadership-ului naţional şi regional în domeniul fuziunii nucleare. Cititi mai departe…